Războiul din Ucraina a exacerbat în mod deosebit criza energetică din Europa, o criză care a început în toamna anului 2021 și care, mai mult ca niciodată, plasează energia în centrul problemelor economice, politice și de mediu ale timpului nostru. În fața războiului, unele țări sunt mai expuse decât altele, în special Germania, care importă o mare parte din resursele sale energetice din Rusia.
Energia este o problemă majoră pentru activitatea umană. Într-adevăr, datorită energiei a putut avea loc revoluția industrială, care este la baza societății așa cum o cunoaștem astăzi. În prezent, există trei tipuri principale de energie: fosilă (cărbune, petrol și gaze), nucleară și regenerabilă (energie hidro, eoliană și solară, biomasă etc.). Combustibilii fosili sunt responsabili pentru majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră și, prin urmare, se află în centrul luptei împotriva schimbărilor climatice.
Principalele activități umane consumă o mare cantitate de energie, în special: transporturile (în special combustibili fosili), industria și sectorul rezidențial/terțiar (electricitate, încălzire). În Franța, în 2020, sectorul rezidențial reprezenta cea mai mare parte a consumului final de energie, cu 31%, urmat de transporturi (29%), industrie (19%) și sectorul terțiar (17%).
36% din energia primară utilizată de Germania provine din resurse fosile rusești, ceea ce a determinat-o pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, să declare: "Suntem prea dependenți de combustibilii fosili ruși [...]"Cu un consum de energie primară bazat pe 33,7% petrol (din care 42% este rusesc), 26,6% gaz natural (din care 55% este rusesc) și 15,8% cărbune (din care 50% este rusesc), Germania și economia sa sunt foarte dependente de combustibilii fosili (75%).
Franța este mai puțin dependentă de combustibilii fosili (46% din mixul său energetic, din care 6% din Rusia). În ciuda acestei dependențe mai reduse în comparație cu Germania (46% față de 75%), unii lideri politici francezi îndeamnă populația să reducă consumul de combustibili fosili ca răspuns la problemele economice și climatice.
În Franța, sectoarele rezidențial și terțiar consumă cea mai mare parte a acestei energii (aproape 50%). Pentru a reduce impactul acestui sector, guvernul a introdus decretul privind sectorul terțiar, care se aplică clădirilor de peste 1 000 m² (83% din sectorul terțiar francez) și care vizează reducerea treptată a consumului de energie cu 40% până în 2030, 50% până în 2040 și 60% până în 2050.