Suntem încântați să revenim cu o nouă #Întrebareverde, care abordează subiectul captării și sechestrării carbonului.
Vara se apropie din ce în ce mai mult, iar vacanța este la tot pasul, așa că nu am fost niciodată atât de aproape de a ne putea bucura de frumoasele noastre plaje franceze.
Franța găzduiește un număr mare de corali, în special în teritoriile sale de peste mări. Acești corali sunt foarte importanți pentru biodiversitate și pentru omenire, datorită habitatului pe care îl oferă unui număr mare de specii marine.
Skipperul și jurnalistul Fabrice Amedeo a declarat că "un kilometru pătrat de recif conține la fel de multe specii ca întreaga linie de coastă a Franței continentale". În prezent, Marea Barieră de Corali se întinde pe o suprafață de 350.000 km², dar există mult mai puțini corali decât în urmă cu 30 de ani. Pe lângă faptul că reprezintă un risc major pentru biodiversitate, este și o sursă naturală mai puțin importantă de sechestrare a carbonului, care ne ajută să ne atingem obiectivele climatice.
În ultimii 30 de ani, aproape jumătate din coralul din Marea Barieră de Corali a dispărut. Aceasta este o tragedie pentru biodiversitate. Recifele de corali oferă un habitat pentru aproape 25% din fauna marină, chiar dacă suprafața totală a tuturor acestor recife reprezintă doar 0,25% din întregul mediu marin. Pentru comparație, varietatea florei și faunei din recifele de corali este echivalentă cu cea din pădurile tropicale din Amazonia sau Noua Guinee. Această biodiversitate, atât de prețioasă pentru echilibrul vieții pe Pământ, este, de asemenea, o resursă esențială pentru omenire. Datorită speciilor pe care le susțin, recifurile de corali asigură mijloacele de trai pentru aproape 500 de milioane de oameni, dintre care 40 de milioane de pescari.
Dar dacă coralii mor, acest lucru se datorează în mare parte activității umane și schimbărilor climatice. Din 1998, a apărut un fenomen cunoscut sub numele de albire a coralilor. Acest fenomen a fost deosebit de intens, cu episoade foarte puternice în 2016, 2017 și 2020. În prezent, se estimează că albirea a atins 98% din Marea Barieră de Corali.
Dar pierderea unei mari părți a coralului din lume nu se oprește aici. Coralul acționează atât ca sursă de carbon, cât și ca rezervor de carbon. Dar bilanțul net al coralului din lume este clar: acesta captează între 68 și 88 de megatone de carbon pe an, echivalentul emisiilor unor țări precum Maroc, Israel și Grecia. Pentru a duce comparația mai departe, pierderea a aproximativ 50% din coralul din lume ar necesita plantarea a 1,75 miliarde de copaci în plus în fiecare an pentru a capta la fel de mult carbon în fiecare an (presupunând că un copac captează în medie 25 kg de CO2e pe an). Acest lucru ar echivala cu adăugarea în fiecare an a echivalentului a 15% din arborii din Franța. Așadar, coralul are mai mult de un rol de jucat în viitorul nostru și este timpul să luăm măsuri reale pentru a-l conserva, altfel va fi din ce în ce mai dificil să ne atingem obiectivele de neutralitate a carbonului și chiar să supraviețuim pentru acele părți ale lumii care depind de ecosistemele adăpostite de recifele de corali.